România, prostul satului?

nato-rusia

Alături de Polonia și de țările baltice, România este în acest moment cel mai radical, dacă nu chiar irațional, critic al Rusiei, din interiorul Uniunii Europene și NATO.
Probabil astfel se explică și alegerea acestor teritorii, de către SUA, ca amplasamente pentru dispozitivele NATO îndreptate împotriva Rusiei, indiferent cât de deghizate ar fi acestea în „anti-altcineva”.

Propaganda pro-americană este deopotrivă agresivă și ridicolă.
Ridicolă doar pentru cei, foarte puțini, care se obosesc să verifice informațiile furnizate.
Toate mijloacele media, fără excepție, tv, radio sau online, sunt înrolate în această agresiune împotriva mentalului colectiv românesc.
Isteria anti-rusească, ai cărei muguri au apărut acum câțiva ani și căreia nu-i găseam explicație acum vreo doi ani, a atins cote greu de imaginat.
Populația României e pregătită să accepte NECESITATEA și INEVITABILITATEA unui război împotriva Rusiei.
Ziariști, analiști, experți și politicieni ne demonstrează, seară de seară și zi de zi, cum Rusia s-a transformat peste noapte, printr-un miracol 😉 din depozitul de fiare vechi al armamentului (convențional sau nu) într-o amenințare globală, cu o armată antrenată și dotată cu tehnologie militară de ultimă oră.
E doar contradicția-cadru, dacă mi-e permisă exprimarea.
Nu are rost să intru în detalii, dezinformările (nu le zic minciuni) folosite de la declanșarea „maidanului” de la Kiev fiind cotidiene și, cele mai multe, fiind demascate ca atare.
Practic, nici una dintre acuzațiile aduse Rusiei (pe plan militar) nu a fost niciodată susținută cu probe OFICIALE indubitabile.

De altfel, în ultimul timp, direcția nouă de atac propagandistic împotriva Rusiei se referă tot mai mult la INTENȚIILE agresive ale acesteia și mai puțin la „fapte” nedemonstrabile.
Ceea ce nu reușesc să aflu e MOTIVUL pentru care ar vrea Rusia să se extindă în Europa.
Resurse naturale are berechet, minți și forță de muncă așijderea, piață internă cât cuprinde, parteneri în afara Europei din ce în ce mai mulți.
Se trece sub tăcere chiar acest aspect extrem de important, apropierea Rusiei – economic, financiar, politic și militar – de parteneri extrem de potenți precum China, India, cea mai mare parte a Americii de Sud, Africa de Sud și, indirect, contactele cu partenerii acestora.
Scopul e prezentarea Rusiei ca pe un stat izolat, supus sancțiunilor (închipuit distrugătoare) și slăbit la limita imploziei.

Jocul României, la remorca aproape exclusivă a SUA, este îngrijorător.
Nu atât pentru securitatea României, pentru că, oricât de mare ar fi ținta desenată de SUA (sub masca NATO) peste teritoriul nostru, perspectivele unui război cu arme convenționale, și cu atât mai puțin cu arme nucleare, pare exclus.
„Pericolul”, ca de atâtea ori în istorie, e alegerea „neinspirată” a partenerilor de drum.
Țările UE, cu excepțiile enumerate la început, simt deja ele însele efectele negative, deloc de neglijat, ale sancțiunilor aplicate Rusiei și ale contra-sancțiunilor încasate de la aceasta.
Și nu e vorba doar despre aspectul economic.
În plan politic se face simțită ascensiunea tot mai multor mișcări politice contestatare ale conservatorismului politic actual din UE. Grecia și Ungaria se află deja în contradicție cu o serie de „principii” ale UE. Islanda și Turcia nu mai sunt interesate de aderare.
Dar și ceilalți membri UE (mai ales cei cu „greutate”) au realizat că resursele consumate pentru susținerea, în continuare, a unui fals conflict, declanșat de către SUA, în interesul său exclusiv, sunt distrugătoare și în plan economic, și în plan politic, și, mai ales, în plan militar, Europa dispărând prima în cazul, repet, improbabil, al unui conflict deschis.

Mai devreme decât mai târziu, relațiile UE-Rusia se vor „încălzi”, chiar dacă vor rămâne tensionate cele dintre Rusia și SUA.
Resursele astfel eliberate ar putea fi mai bine direcționate către problemele care pot produce efecte cu adevărat devastatoare, pe termen scurt – asaltul extremiștilor, politici sau religioși din INTERIORUL UE.

În aceste condiții, nu riscă oare România, ca și altădată în istorie, să plătescă oalele sparte de alții, mai „mari”.
Europa puternică și-a sacrificat „vasalii” de câte ori i-a fost necesar.
Vom fi oare marginalizați și dezavuați pentru radicalismul afișat acum, de dragul relației cu SUA, dar în contradicție cu atitudinea tot mai temperată, sau doar circumspectă, a UE?

Vom fi, din nou, PROSTUL SATULUI?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la România, prostul satului?

  1. dumitru zice:

    Nu stiu de ce , dar mi se nazare asa ca voi vizita Siberia !

  2. julio zice:

    Si crimeea? Si Lugansk? Si Donetsk?

    • Eu m-am referit doar la „vocea” extrem de stridentă a României în „corul”, care oricum sună fals, al rusofobiei occidentale.
      Dacă doriți, putem discuta și despre situația din Ucraina, dar nu punctual, ci doar în contextul istoric și politico-militar complet, care a generat evenimentele de acolo.

  3. Pingback: Cum ne face praf propaganda rusească |

  4. Ciucaru zice:

    Astia care ii ling in cur pe Americani ce mama voastra isi faceau Americanii cind rusia a luat teritorii Romane? si acum au venit sa ne apere? aaaaaa da e drept ca rusii vroiau sa isi ia inapoi teritoriile cu vorbitori de „rusa” sau fostele URSS prin care era inclusa si Romania morti vostri de teleghidati cu televizoru ce sunteti,inpuscati-va dupa acum si nu mai asteptati razboiul la care ne inping Americanii

  5. boreal zice:

    daca ai avea bunici omoriti de rusi, nu cred ca ai mai afirma ca aceasta rusofobie e gratuita.daca ai cunoaste de la bunica ta cind sau retras trupele rusesti din Romania si cum sau comportat soldatii rusi cu femeile in cei 20 de ani de ocupatie sovietica, lucru pe care nu il gasesti in cartile de istorie(si nu stiu de ce,deoarece a fost tragic)cred ca ai avea alta opinie.nu incerc sa te influentez,nu vreau sa iti schimbi parerea, ci incearca sa citesti mai mult si nu numai dintro singura tabara,cauta (poate stii) sa citesti si articole in alta limba decit cea romana si apoi mai vorbim deoarece adevarul niciodata nu e alb sau negru. sper ca ce am scris nu ai receptionat/o ofensiv si jignitor ci este doar o opinie personala.

    • Nu iau lucrurile personal, ăsta fiind unul din motivele pentru care scriu sub pseudonim.
      Singura notă personală generată de modul dumneavoastră de abordare este următoarea:
      Bunicii mei mi-au povestit despre rude de-ale lor, locuitori ai Odesei, aflați printre cele circa 40.000 de victime ale armatei române, în 1941. Nici măcar nu erau evrei, care au fost vizați prioritar, dar nu exclusiv, de către cele trei ordine semnate de mareșalul Antonescu (le găsiți în arhiva Marelui Stat Major). Și puteți citi și stenogramele procesului său.
      Vedeți deci cât de ușor putem fi tentați să judecâm lucrurile într-o tentă personală.

      Ocupația SOVIETICĂ (nu rusească) a durat efectiv 12 ani (1944-1956), cu încă doi ani de descreștere până la plecarea totală.
      Țin să vă reamintesc că dintre toate țările socialiste, deși am avut cea mai puternică participare anti-URSS alături de Germania, pe frontul de sud-est, prezența trupelor sovietice la noi a fost infinit mai scurtă decât în cazul celorlalți, unde a durat până în 1993.

      De ce am accentuat că era vorba de trupe sovietice și nu rusești? Pentru că în armata sovietică erau reprezentanții tuturor etniilor existente atunci în URSS. Puteau fi ruși, ucraineni, gruzini (georgieni), azeri, bieloruși, armeni, tadjici, ceceni, ș.a.m.d.

      Nici eu nu vreau cu tot dinadinsul să influențez pe cineva. Am scris pe undeva că ceea ce scriu aici e doar un fel de jurnal, cu lucruri interesante din momentul respectiv.
      Cât despre informare, nu trăiesc din scris și deci nu pot avea o cuprindere exhaustivă, așa că prefer să citesc mai ales New York Times, The Guardian, Der Spiegel, ceva presă franceză și izraeliană și, bineînțeles, să mă „distrez” de minune la CNN și la televiziunile românești.

  6. boreal zice:

    pai q.e.d/um. daca stii ca a fost/ Ocupația SOVIETICĂ (nu rusească) a durat efectiv 12 ani (1944-1956), cu încă doi ani de descreștere până la plecarea totală. eu nu am nimic de adaugat. stii,analizezi si trage singur concluzii.

    • Păi… ce-ar fi trebuit să facă? Să ne mângâie pe creștet după prăpădul pe care l-am făcut de la Nistru până la Stalingrad?
      În fine, dacă rolul de victimă vă justifică sentimentul de ură… asta e.

  7. marian zice:

    In 25 de ani de „democratie” , ne-am ales cu o economie distrusa si cu o clasa politica lipsita de educatie. Si viitorul Romaniei nu suna deloc bine…Nu suntem independenti,nu avem suveranitate.Cu toate acestea, ni se prezinta alianta militara a nato drept o mare binefacere.Poate pentru unii…Constat ca suntem multi cei ce nu suntem de acord cu agresivitatea verbala a guvernantilor nostri fata de Rusia, dar nu putem face nimic.
    In concluzie, rugam organele abilitate sa ne monitorizeze in continuare !!

  8. maria zice:

    Da, suntem multi cei ce nu suntem de acord cu agresivitatea deocamdata verbala, dar la un semn, si factuala, a guvernantilor nostri fata de Rusia, cum spune Marian. Si cum spune mediocruladevarat, nici macar o data nu s-a vorbit despre un motiv al rusilor, in afara de dorint de „ingrasare” mamei Rusii, cacao din asta de tv. Credeti ca intamplator au aparut la TVR1 o tona de istorici cu asa zise documentare (unidirectionate ca si cercetare) care prezinta conjuncturile si desfasurarea celui de-al doilea razboi mondial, accentul punandu-se exclusiv pe asa zisa ticalosie a rusilor? Daca pe cineva intereseaza faptele, nu „susanelele”la care se dedau acum istoricii romani scosi de la naftalina, care ar spune orice pentru o scalda in lumina rampei, sa pofteasca sa mute si pe alte canale de informare, mai lasati sursele de informare exclusiv in limba romana. Adica nah, zic ca tot romanul impartial…daca va e frica de rusi, si va lasati constient manipulati in virtutatea acestei frici, va invit sa vizionati documentarul serial al lui Oliver Stone „Untold History of the United States”…si-abia atunci sa vedeti ce-o sa mai tremurati

  9. vinerea zice:

    capre raioase si……..

  10. Bogdan zice:

    Ok,. deci noi astia carora nu ne place Rusia suntem manipulati si spalati pe creier. Voua care va place si vorbiti cu admiratie de ea, nu sunteti. Informatiile pe care le cititi voi sunt totdeauna corecte, complete si nealterate in nici un fel. Rusia e tara inocenta atacata pe nedrept care, in nici un caz, nu are organe de propaganda care sa-i plimbe ideologia si muschii prin lume. Of, cum ratam noi fraternizarea cu un paradis social, economic si politic.

    Insa ce e mi s-a parut ciudat in toate apologiile pro-ruse citite de mine pe diferite bloguri: nu am vazut unul care sa se laude macar cu un concediu petrecut acolo si sa puna poze si sa povesteasca ce misto, ce bine s-a simtit si cum ar ramine ei definitiv acolo daca ar putea. In schimb, vedeam concedii petrecute prin Spania, Italia, Austria, SUA etc. Ba chiar, un autor de blog cu o afectiune profunda fata de Rusia povestea el lumii intr-o postare cum a emigrat el in… America (cum, nu in Rusia?!?) si cum a fost viata lui pe-acolo in cei 15 ani de cind era plecat. Interesanti omuleti sunt acesti vajnici sustinatori ai Rusiei tare mirati, din mijlocul societatilor capitaliste unde isi duc traiul sau isi petrec concediile, cum de nu pricepem noi astia care o injuam ce minunatie este ea de fapt.

  11. Cădeţi prea uşor în capcana, montată cu succes de zeci de ani de media, a „alegerii” între alb şi negru, bine şi rău, da şi nu…
    Viaţa, însă, e doar o succesiune de compromisuri, bazate de obicei pe nuanţe.
    Aşa că nu e deloc necesar să fii „fan” absolut al SUA (sau Rusia) şi duşman până „la moarte” al celeilalte părţi. Aşa cum am mai scris şi prin diverse comentarii de pe tot felul de bloguri, pentru mine idealul ar fi să pot trăi DECENT şi OMENEŞTE în România. Nu vreau să trăiesc americăneşte sau ruseşte… doar româneşte. Şi nu vreau să emigrez! Pentru mine chiar şi Rusia este, încă, prea liberală (în sens politico-economic). Despre SUA ce să mai vorbim?

    Din nefericire (probabil) cunosc bine limba rusă şi, pe deasupra, mai am şi destule rude în Moldova, Ucraina şi Rusia. Şi în Canada şi SUA, by the way… În plus, în copilărie şi tinereţe mi-am petrecut multe vacanţe şi concedii prin ţinuturile de la răsărit. Aşa că daţi-mi voie să mă consider mai mult decât avizat în legătură cu ce se petrece acolo.
    Dacă aţi vrea, cu adevărat, să vă faceţi o idee despre Rusia, aţi putea să consultaţi presa rusă TV, radio, online, de toate orientările posibile, de la pro-americănism făţiş la comunism militant. Din nefericire, nu avem această „paletă” la dispoziţie în occident şi, mai ales, în România.
    Dacă la asta (lipsa de informare) se mai adaugă şi ignorarea (sau mistificarea) istoriei, a contextelor politic, economic, social, ş.a.m.d., ajungem la situaţia de acum, când pe baza unor procese de intenţie (imposibil de argumentat) suntem gata să ne batem în tranşee cu rusul înarmat cu lopăţica de infanterie. Dar, măcar, suntem CU ADEVĂRAT dispuşi la asta?
    Pentru că, recitind ce am scris acum un an şi jumătate, constat că am greşit (deocamdată) doar în privinţa posibilităţii izbucnirii unui conflict deschis între SUA (prin NATO) şi Rusia, care acum a crescut considerabil.

    Dacă aţi cerceta doar istoria recentă a URSS şi a Rusiei, aţi deduce foarte uşor motivul principal al creşterii agresivităţii şi presiunilor asupra Rusiei. După distrugerea URSS şi a sistemului socialist din estul Europei de către Gorbaciov, Rusia lui Elţîn devenise modelul suprem de colonie economică pentru occident (inclusiv industria de armament), Ştim ce înseamnă asta privind la Romania. Refuzul ruşilor de a se lăsa devalizaţi economic şi de a accepta în final dezmembrarea teritorială a adus în final la aceste tentative de a îngenunchea Rusia în orice domeniu şi cu ORICE preţ. Nu spunea cu amărăciune „mult-stimata” Madeleine Albright că „e injust ca Rusia să deţină Siberia în exclusivitate”?
    Judecaţi, deci, cine şi ce are cu adevărat de câştigat şi de pierdut din acest conflict.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s